ALCOOLISM
 |
 |
 |
|
|
|
|
1. Informatii generale despre
alcoolism
Ce este alcoolismul ?
Alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica,
ocazional sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei
sau familiei, cu scopul schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita
starile neplacute fizice sau psihice cauzate de sevraj. La aproximativ 24-48 de
ore de la intreruperea consumului de alcool persoana alcoolica poate avea
simptome de sevraj. Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt:
• stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate;
• tremor al mainilor sau al picioarelor;
• transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
• durere de cap;
• tulburari de somn.
Aceste simptome se amelioreaza sau dispar complet la reluarea consumului. Pe
masura ce boala dependentei se agraveaza apare si pierderea controlului
cantitatii consumate. Persoana dependenta incepe sa-si dea seama ca este ceva in
neregula cu felul de a bea si incearca sa bea "controlat". Isi propune sau isi
promite ca va bea doar un pahar sau ca va bea doar cu anumite ocazii, dar
promisiunile sunt incalcate de fiecare data. De cele mai multe ori, persoanele
care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool neaga sau refuza
discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de
alcool. Consumul de alcool poate cauza in timp dependenta psihica si dependenta
fizica.
Semne ale dependentei psihice:
• starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) sunt inlaturate
prin consum
• anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma
• evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute
• in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala
(deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie)
• dependentul se gandeste
automat la consumul de alcool.
Semne ale dependentei fizice:
•
in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor
•
dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers
•
transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
•
durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
•
tulburari de somn
•
alte semne specifice sevrajului alcoolic
Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura
alcoolica.
Diverse motive ale consumului de alcool:
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile,
sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la
consumul de alcool cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina,
melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt:
supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a
responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare,
alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute,
curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare,
placere.
2. Tipuri de alcoolici
Felul de a bea difera de la persoana la persoana. Ca atare abuzul de alcool si
dezvoltarea alcoolismului (a dependentei de alcool) difera in functie de
frecventa si cantitatea care se bea, de motivatia consumului si de perioada de
pauza dintre consumuri. Profesorul E. M. Jellinek a studiat comportamentul de
consum al alcoolicilor si a descris cinci (V) tipuri de bautori:
|
|
1. Bautorii de tip ALFA
Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de
dispozitie neplacute.
Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta
deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de
alcool dar progresiv se poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel
inainte de dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata
televizorului, etc.
2. Bautorii de tip BETA
Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment
cu consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara
a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de
complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac,
etc.) Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori,
aniversari, etc.
3. Bautorii de tip GAMA
Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa
consumului apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate,
nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si
indispozitii fizice).
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai
pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd
masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe
parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea
simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera
echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.
4. Bautorii de tip DELTA
Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada
mai lunga controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare,
dar nici nu pot renunta).
Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul
din cartier.
5. Bautorii de tip EPSILON (periodici)
Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un
echilibru, stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si
psihice.
Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile,
avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele
dintre episoadele de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de
zile. Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si
tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.
Efectele alcoolismului asupra organismului.
Seneca (4.i.Hr. - 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber
consimtita care permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma
in cruzime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins
de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial. Efecte daunatoare
asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza
medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur.
Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine
vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20%
din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi
fizice medii.
Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului:
I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea
arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri,
cortizon.
II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism,
energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea
alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii
acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace
si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub
influenta alcoolului.
III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie.
Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa
reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are
ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi
substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.
IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex.
acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.
Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi
substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special
A si
C, saruri
minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica.
Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei
D ca urmare a consumului de alcool, duce
la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare.
Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul
inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool
creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.
Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi
se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza
tulburarilor cardiace decat de ciroza.
Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt:
• gastritele toxice
• ulcere
• pancreatita
• diabet zaharat
• hepatita cronica
• ciroza hepatica
• polinevrita periferica
• convulsii
• accidente vasculare cerebrale si miocardice
Efectele alcoolului asupra creierului, sistemului nervos si psihicului.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea
consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100 ml de vin, se
produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste
gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect
inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba,
atentie si memorie alterate). Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta
psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos
central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De
exemplu se inregistreaza scaderea vitezei de reactie si slabirea atentiei.
Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii
starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot
diminua sentimentele de inferioritate.
Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse
mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp,
mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a
numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile
in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de
gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului.
Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul
creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium
tremens sau la dementa.
Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala
emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si
schimbari bruste a opiniilor.
Mai pot sa apara:
• neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate
• tulburari de somn, cosmaruri,
• lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau
doua zile)
• depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade
de grandomanie
• lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea
• izolarea si reducerea sferelor de interes
• lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.
Efectele alcoolului asupra vietii sociale
Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu
membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul
de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei
copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de
circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.
3. Evolutia dependentei de alcool - fazele bolii
S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul
E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de
alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze:
F1.
Faza pre-alcoolica
F2. Faza de debut
F3. Faza critica
F4. Faza cronica
F1. Faza Pre-alcoolica
Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, la petreceri, sarbatori,
protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica.
Dependenta se poate crea prin:
• consum de alcool repetat. Multi consumatori în exces nu depasesc niciodata acest
punct.
• cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum
F2. Faza de Debut
In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru
dezvoltarea dependentei. Consumatorul manifesta urmatoarele simptome:
1. Amnezie
2. Consum de alcool pentru efectul în sine
3. Ascunderea alcoolului
4. Preocupare fata de alcool
5. Sorbirea cu sete a primului pahar
6. Sentiment de vinovatie privind alcoolul
7. Evitarea conversatiei pe tema alcoolului
8. Amneziile apar dupa aproape fiecare consum
F3. Faza Critica
Este faza in care dependenta de alcool este deja instalata. Alcoolicul manifesta
urmatoarele:
9. Pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de
bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pâna la betie,
ebrietate, intoxicatie, coma alcoolica.
10. Rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii
11. Grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de
sine
12. Comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta
13. Modificarea comportamentului, tulburari de comportament
14. Intreruperea relatiilor sociale
15. Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati
16. Pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati
17.
Re-interpretarea relatiilor personale
18. Auto-compatimire marcata, stari depresive
19. Gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real,
interpretare negativa
20. Protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului
fizic
21. Prima
spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum
22. Gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta
23. Consum matinal de alcool
F4. Faza cronica
Este ultima faza a dependentei. Din acest punct, nu mai exista cale de
intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:
34. Consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de
pahar
35. Deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat
36. Deteriorare reversibila a gândirii
37. Deteriorare sociala prin compania consumatorilor
38. Înlocuirea oricarei bauturi cu alcool
39. Tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului
40.
Refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica
41. Psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool:
1. Betia patologica
Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool,
cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva
sau furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot
aparea, în unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool
(probabil în urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la
nivel cerebral). Durata acestor manifestari este limitata în timp (5-15 min.).
Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului.
2. Delirium tremens
Reprezinta o stare grava în care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea
gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze,
tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii
arteriale. În trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea
a scazut semnificativ în ultimii ani multumita unor medicamente noi.
3. Halucinoza alcoolica
Se aud voci vorbind între ele, precum si voci care vorbesc despre, comenteaza,
critica persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene
de urmarire si asediu si se asociaza cu anxietate maxima!
4. Gelozia obsesiva a alcoolicului
Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de
regula zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste în relatia
tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si în
atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema
impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul
de umilire si, nu în ultimul rând, frica de a-si pierde partenerul de viata.
5. Encefalopatia Wernicke
Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata în pericol (include
somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii
miscarilor).
6. Sindromul Korsakov
•
Tulburari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
•
Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool:
•
Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul
întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de
somn.
•
Un sindrom acut de sevraj reprezinta întotdeuana o indicatie pentru internarea
în spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice,
hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.
4. Informatii pentru familia alcoolicului
•
Consilierea familiala
Este o discutie confidentiala intre membrii familiei si un consilier. Se poate
discuta despre problema dependentei, despre posibilele cauze, evolutia ei dar
mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. Se poate discuta
despre cum poate proceda familia pentru a ajuta persoana dependenta sa accepte
tratament pentru dependenta sa. Uneori si membrii familiei ar fi bine sa faca
anumite schimbari in atitudinea si comportamentul fata de persoana dependenta
pentru ca aceasta sa urmeze mai repede un tratament sau pentru a mentine mai
usor abstinenta, dupa parcurgerea unui tratament.
5. Tratamentul alcoolismului
Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru
iesirea din dependenta. Alcoolismul se poate trata prin consiliere psihologica,
asistenta medicala - cura de dezalcoolizare, tratament post-cura prin internarea
intr-un centru de recuperare, participarea regulata la grupuri de sprijin pentru
dependentii de alcool.
1. Consilierea psihologica individuala in tratamentul alcoolismului
Poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o discutie
confidentiala intre tine si un consilier specializat in terapia dependentelor.
In cadrul sedintei de consiliere se poate discuta despre problema dependentei,
posibilele cauze ale acesteia, evolutia ei si mai ales despre modalitatile de
tratament ale dependentei. Consilierea psihologica ajuta persoana sa inteleaga
mai bine cauzele, aspectele fizice si psihce ale dependentei, sa dobandeasca
incredere si motivatie puternica pentru a parcurge un program de tratament cu
scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine abstinenta. In
functie de gradul dependentei si de situatia clientului/pacientului, consilierul
poate recomanda posibile metode de tratament:
•
continuarea sedintelor de consiliere psihologica
•
urmarea unei cure de dezalcoolizare intr-o clinica/ intr-un spital
•
internarea intr-un centru de tratament post-cura (dupa dezalcoolizare)
•
frecventarea periodica a unui grup de sprijin pentru dependenti
2. Dezalcoolizarea
Este necesara persoanelor care se afla in faza critica(F3) sau in faza
cronica(F4) a dependentei de alcool. De obicei dezalcoolizarea se realizeaza in
sectiile de dezalcoolizare ale spitalelor de psihiatrie si dureaza aproximativ
14-17 zile. In aceasta perioada pacientului i se administreaza o medicatie
pentru tratamentul sevrajului, reechilibrarea functiilor respiratorie si
cardiaca, corectarea hipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor
asociate (hepatita, infectii acute sau cronice, tulburari neurologice, etc.).
Acest tratament medicamentos se adreseaza in special ameliorarii dependentei
fizice. Dupa perioada de spitalizare se recomanda continuarea tratamentului prin
consiliere psihologica si/sau internare in centre de tratament, pentru
tratamentul dependentei psihice.
3. Centrele de tratament si recuperare post-cura
Aceste centre ofera celor asistati cure de tratament cu o durata cuprinsa între
2-6 luni, în care se asigura asistenta medicala, psihologica, sociala si
spirituala. In terapia acestor centre se pune accent pe recuperarea psihologica
si comportamentala. Aici pacientul poate dobândi în câteva luni cunostinte
suficiente despre dependenta si isi poate dezvolta aptitudini pentru a putea
ajunge la o abstinenta stabila si durabila. Principalul instrument terapeutic
este psihoterapia de grup, urmata de ergoterapie, psihoterapie si consiliere
individuala.
