ALCOOLISM

 

 

1. Informatii generale despre alcoolism


    Ce este alcoolismul ?

    Alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica, ocazional sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau psihice cauzate de sevraj. La aproximativ 24-48 de ore de la intreruperea consumului de alcool persoana alcoolica poate avea simptome de sevraj. Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt:

stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate;
tremor al mainilor sau al picioarelor;
transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
durere de cap;
tulburari de somn.
    Aceste simptome se amelioreaza sau dispar complet la reluarea consumului. Pe masura ce boala dependentei se agraveaza apare si pierderea controlului cantitatii consumate. Persoana dependenta incepe sa-si dea seama ca este ceva in neregula cu felul de a bea si incearca sa bea "controlat". Isi propune sau isi promite ca va bea doar un pahar sau ca va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt incalcate de fiecare data. De cele mai multe ori, persoanele care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de alcool. Consumul de alcool poate cauza in timp dependenta psihica si dependenta fizica.

   
Semne ale dependentei psihice:

starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) sunt inlaturate prin consum
anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma
evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute
in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie)              dependentul se gandeste automat la consumul de alcool.
   

    Semne ale dependentei fizice:

in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor
dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers
transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;
durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
tulburari de somn
alte semne specifice sevrajului alcoolic


Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica.

   
Diverse motive ale consumului de alcool:

    Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.

    2. Tipuri de alcoolici

    Felul de a bea difera de la persoana la persoana. Ca atare abuzul de alcool si dezvoltarea alcoolismului (a dependentei de alcool) difera in functie de frecventa si cantitatea care se bea, de motivatia consumului si de perioada de pauza dintre consumuri. Profesorul E. M. Jellinek a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci (V) tipuri de bautori:

 



    1. Bautorii de tip ALFA

    Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie neplacute.
Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.

    2. Bautorii de tip BETA

    Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.

   
3. Bautorii de tip GAMA

    Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice).
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.

   
4. Bautorii de tip DELTA

    Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta
Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta).
Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.

    5. Bautorii de tip EPSILON (periodici)

    Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice.
Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.

       
                        Efectele alcoolismului asupra organismului.

    Seneca (4.i.Hr. - 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial. Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur.
Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

           
Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului:

   
I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.

   
II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.

   
III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.

   
IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.
    Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special
A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.
    Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

           
Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt:

gastritele toxice
ulcere
pancreatita
diabet zaharat
hepatita cronica
ciroza hepatica
polinevrita periferica
convulsii
accidente vasculare cerebrale si miocardice


           
Efectele alcoolului asupra creierului, sistemului nervos si psihicului.

    Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100 ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza scaderea vitezei de reactie si slabirea atentiei. Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.
    Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.

           
Mai pot sa apara:

neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate
tulburari de somn, cosmaruri,
lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile)
depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie
lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea
izolarea si reducerea sferelor de interes
lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.


           
Efectele alcoolului asupra vietii sociale

    Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

               
3. Evolutia dependentei de alcool - fazele bolii

    S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze:

   
F1. Faza pre-alcoolica
       
F2. Faza de debut
           
F3. Faza critica
               
F4. Faza cronica

   
F1. Faza Pre-alcoolica

    Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea prin:
consum de alcool repetat. Multi consumatori în exces nu depasesc niciodata acest punct.
cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum


      
 F2. Faza de Debut

    In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei. Consumatorul manifesta urmatoarele simptome:

    1. Amnezie
        2. Consum de alcool pentru efectul în sine
   
        3. Ascunderea alcoolului
               
4. Preocupare fata de alcool
           
5. Sorbirea cu sete a primului pahar
       
6. Sentiment de vinovatie privind alcoolul
   
7. Evitarea conversatiei pe tema alcoolului
       
8. Amneziile apar dupa aproape fiecare consum

               
F3. Faza Critica

    Este faza in care dependenta de alcool este deja instalata. Alcoolicul manifesta urmatoarele:

    9. Pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pâna la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolica.
       
10. Rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii
           
11. Grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine
               
12. Comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta
                   
13. Modificarea comportamentului, tulburari de comportament
                       
14. Intreruperea relatiilor sociale
                   
15. Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati
               
16. Pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati
            
17. Re-interpretarea relatiilor personale
       
18. Auto-compatimire marcata, stari depresive
   
19. Gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa
      
 20. Protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic
           
21. Prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum
        22. Gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta
   
23. Consum matinal de alcool

                      
 F4. Faza cronica

    Este ultima faza a dependentei. Din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:

   
34. Consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar
       
35. Deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat
           
36. Deteriorare reversibila a gândirii
               
37. Deteriorare sociala prin compania consumatorilor
           
38. Înlocuirea oricarei bauturi cu alcool
       
39. Tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului
  
 40. Refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica
       
41. Psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool:

          
 1. Betia patologica

    Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, în unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil în urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestari este limitata în timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului.

              
 2. Delirium tremens

    Reprezinta o stare grava în care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. În trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ în ultimii ani multumita unor medicamente noi.

                   
3. Halucinoza alcoolica
       
    Se aud voci vorbind între ele, precum si voci care vorbesc despre, comenteaza, critica persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza cu anxietate maxima!

                           
4. Gelozia obsesiva a alcoolicului

    Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste în relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si în atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu în ultimul rând, frica de a-si pierde partenerul de viata.

                                   
5. Encefalopatia Wernicke

    Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata în pericol (include somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).

                     
  6. Sindromul Korsakov

   
Tulburari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
    • Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool:
   
Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate,   predelir, tulburari de somn.
    • Un sindrom acut de sevraj reprezinta întotdeuana o indicatie pentru internarea în spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

              
 4. Informatii pentru familia alcoolicului

  
    • Consilierea familiala
    Este o discutie confidentiala intre membrii familiei si un consilier. Se poate discuta despre problema dependentei, despre posibilele cauze, evolutia ei dar mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. Se poate discuta despre cum poate proceda familia pentru a ajuta persoana dependenta sa accepte tratament pentru dependenta sa. Uneori si membrii familiei ar fi bine sa faca anumite schimbari in atitudinea si comportamentul fata de persoana dependenta pentru ca aceasta sa urmeze mai repede un tratament sau pentru a mentine mai usor abstinenta, dupa parcurgerea unui tratament.

                       
5. Tratamentul alcoolismului

    Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din dependenta. Alcoolismul se poate trata prin consiliere psihologica, asistenta medicala - cura de dezalcoolizare, tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare, participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool.

       
1. Consilierea psihologica individuala in tratamentul alcoolismului

    Poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o discutie confidentiala intre tine si un consilier specializat in terapia dependentelor. In cadrul sedintei de consiliere se poate discuta despre problema dependentei, posibilele cauze ale acesteia, evolutia ei si mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. Consilierea psihologica ajuta persoana sa inteleaga mai bine cauzele, aspectele fizice si psihce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie puternica pentru a parcurge un program de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine abstinenta. In functie de gradul dependentei si de situatia clientului/pacientului, consilierul poate recomanda posibile metode de tratament:
   
continuarea sedintelor de consiliere psihologica
   
urmarea unei cure de dezalcoolizare intr-o clinica/ intr-un spital
   
internarea intr-un centru de tratament post-cura (dupa dezalcoolizare)
   
frecventarea periodica a unui grup de sprijin pentru dependenti


           
2. Dezalcoolizarea

    Este necesara persoanelor care se afla in faza critica(F3) sau in faza cronica(F4) a dependentei de alcool. De obicei dezalcoolizarea se realizeaza in sectiile de dezalcoolizare ale spitalelor de psihiatrie si dureaza aproximativ 14-17 zile. In aceasta perioada pacientului i se administreaza o medicatie pentru tratamentul sevrajului, reechilibrarea functiilor respiratorie si cardiaca, corectarea hipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor asociate (hepatita, infectii acute sau cronice, tulburari neurologice, etc.). Acest tratament medicamentos se adreseaza in special ameliorarii dependentei fizice. Dupa perioada de spitalizare se recomanda continuarea tratamentului prin consiliere psihologica si/sau internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei psihice.

      
 3. Centrele de tratament si recuperare post-cura

    Aceste centre ofera celor asistati cure de tratament cu o durata cuprinsa între 2-6 luni, în care se asigura asistenta medicala, psihologica, sociala si spirituala. In terapia acestor centre se pune accent pe recuperarea psihologica si comportamentala. Aici pacientul poate dobândi în câteva luni cunostinte suficiente despre dependenta si isi poate dezvolta aptitudini pentru a putea ajunge la o abstinenta stabila si durabila. Principalul instrument terapeutic este psihoterapia de grup, urmata de ergoterapie, psihoterapie si consiliere individuala.

Nu dependentei de ALCOOL