Marihuana este amestec verde, maro sau gri din frunzele,
tulpinile, semintele si florile uscate ale canepei (Cannabis Sativa) si are
aspect de tutun verzui taiat foarte fin. Hasisul (engl. "pot") este rasina
secretata de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepa (Cannabis). Hasisul
se comercializeaza în "bulgari" solizi sau placi presate si se prezina - în
functie de tara de origine - în nuante de culoare rosie, maron, verde sau negru.
Hasisul si uleiul de hasis sunt forme mai puternice de marihuana.
Forme de consum:
•
fumat în forma pura sau în amestec cu tutun
•
inhalare profunda cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin
capilarele pulmonare efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa
începerea fumatului.
• produse de confetarie cu continut de hasis, ceaiuri sau alte bauturi, efectul
se instaleaza mai târziu (dupa 1 - 2 ore).
Substante active:
Fiecare tip de marihuana contine THC (Tetra-hidro-cannabinol) principalele
substante psihoactive ale acestor produse vegetale. Cu cat valoarea THC-ului
este mai mare, cu atat mai puternice sunt efectele drogului. Substantele active
din cannabis au o istorie îndelungata si plina de traditie, ca medicamente. În
tarile Orientului si Americii latine, aceste substante sunt puternic raspândite
si au indicatii de consum medicale si mai ales sociale.
Utilizare:
Marihuana este uneori fumata intr-o pipa speciala, dar de cele mai multe ori
intr-o tigara rasucita numita "joint, cui, etc.".
La cei ce utilizeaza multa marihuana, THC-ul poate fi gasit in organism chair
dupa saptamani de la incetarea folosirii drogului.
Au fost constatate urmatoarele efecte:
• cresterea frecventei pulsului,
• o umplere mai puternica a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul
conjunctivei ochiului),
• senzatie imperioasa de foame.
• modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzatoare starilor de meditatie si
concentrare.
• scaderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale si faringiene,
• voma, diaree
Toate tipurile de marihuana au efect halucinogen de intensitate scazuta,
perturband functiile creierului.
Efecte si trairi psihice
Efectele substantelor active din cannabis depind în mod decisiv de
personalitatea si mediul social al consumatorului. Unii oameni nu simt nimic
daca fumeaza marihuana iar altii se pot relaxa si pot avea un sentiment
inaltator.
Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (engl. "cannabis high",
"social high"). Printre efectele initiale se numara adesea o stare de agitatie,
însotita ocazional de stare de tensiune si anxietate, stari ce vor fi urmate în
curând de o senzatie placuta de siguranta si ocrotire. Urmeaza stari
introspective si echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot aparea oscilatii
ale starii de spirit, râsul nemotivat alternând cu tacerea contemplativa. Este
caracteristica intensificarea perceptiei mediului extern si intern. În cazul
consumului în grup, aceste modificari pot determina o traire mai intensa a
relatiilor de grup.
Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare poate duce la
perceperea defectuoasa a realitatii obiective (efectul halucinogen).
Consumatorul nu face fata întotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate
avea ca si consecinta aparitia unor stari de anxietate severa.
Ameteala dupa cannabis nu are aceeasi evolutie în toate cazurile, exista si
stari euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau
declansa psihoze schizofreniforme.
Potentialul de a crea dependenta:
Dependenta fizica de substantele active din cannabis poate aparea in urma
consumului indelungat si depinde de doza utilizata, de regularitatea consumului,
de organismul consumatorului etc. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic
pur dupa oprirea consumului.
Exista riscul de a dobandi dependenta psihica in timp si prin consum regulat.
Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marihuana aproximativ o data sau de
doua ori pe saptamâna, de regula într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar
fi fost obisnuit consumul de alcool.De obicei, aceasta categorie de consumatori
poate abandona consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic,
timp de mai multe saptamâni/luni.
Creste însa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si al caror ritm de
viata, sentiment de siguranta si stare generala este sensibil tulburata fara
droguri. La astfel de consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz
poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari de somn.
Consecinte pe termen lung:
• Bronsita si boli ale aparatului respirator.
• Fumatorii de marihuana au adesea aceleasi probleme medicale la nivelul cailor
respiratorii ca si fumatorii de tigari.
•
Utilizatorii de marihuana sunt expusi
riscului de infectie pulmonara ; tusesc, starnuta, fiind raciti mai des decat
persoanele care nu consuma acest drog.
• Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât care
apar în cazul tabagismului.
• Cancer.
Cercetarile au evidentiat ca folosirea regulata si pe termen lung a marihuanei
poate provoca cancerul. Marihuana contine un numar mai mare de substante
cancerigene comparativ cu fumul de tigara. O persoana care fumeaza 5 jointuri pe
saptamana, primeste in organism la fel de multe substante cancerigene ca si un
fumator de un pachet de tigari pe zi.
• Slabirea sistemului imunitar.
• Experientele pe animale au aratat ca THC-ul ataca sistemul imunitar al
organismului.
• Schimbari cromozomiale – modificari in structura lantului ADN.
Nu consumului de DROGURI |
Operatiuni ANTIDOG ale Politiei Romane |
|
|