MARIHUANA

 


   
Marihuana este amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semintele si florile uscate ale canepei (Cannabis Sativa) si are aspect de tutun verzui taiat foarte fin. Hasisul (engl. "pot") este rasina secretata de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepa (Cannabis). Hasisul se comercializeaza în "bulgari" solizi sau placi presate si se prezina - în functie de tara de origine - în nuante de culoare rosie, maron, verde sau negru. Hasisul si uleiul de hasis sunt forme mai puternice de marihuana.



     
  Forme de consum:

    • fumat în forma pura sau în amestec cu tutun
    • inhalare profunda cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa începerea fumatului.
    • produse de confetarie cu continut de hasis, ceaiuri sau alte bauturi, efectul se instaleaza mai târziu (dupa 1 - 2 ore).


       
Substante active:

    Fiecare tip de marihuana contine THC (Tetra-hidro-cannabinol) principalele substante psihoactive ale acestor produse vegetale. Cu cat valoarea THC-ului este mai mare, cu atat mai puternice sunt efectele drogului. Substantele active din cannabis au o istorie îndelungata si plina de traditie, ca medicamente. În tarile Orientului si Americii latine, aceste substante sunt puternic raspândite si au indicatii de consum medicale si mai ales sociale.


          
 Utilizare:

    Marihuana este uneori fumata intr-o pipa speciala, dar de cele mai multe ori intr-o tigara rasucita numita "joint, cui, etc.".
La cei ce utilizeaza multa marihuana, THC-ul poate fi gasit in organism chair dupa saptamani de la incetarea folosirii drogului.

              
 Au fost constatate urmatoarele efecte:

        • cresterea frecventei pulsului,
        • o umplere mai puternica a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului),
       
senzatie imperioasa de foame.
        • modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzatoare starilor de meditatie si concentrare.
        • scaderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale si faringiene,
        • voma, diaree


            Toate tipurile de marihuana au efect halucinogen de intensitate scazuta, perturband functiile creierului.


              
 Efecte si trairi psihice

    Efectele substantelor active din cannabis depind în mod decisiv de personalitatea si mediul social al consumatorului. Unii oameni nu simt nimic daca fumeaza marihuana iar altii se pot relaxa si pot avea un sentiment inaltator. Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (engl. "cannabis high", "social high"). Printre efectele initiale se numara adesea o stare de agitatie, însotita ocazional de stare de tensiune si anxietate, stari ce vor fi urmate în curând de o senzatie placuta de siguranta si ocrotire. Urmeaza stari introspective si echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot aparea oscilatii ale starii de spirit, râsul nemotivat alternând cu tacerea contemplativa. Este caracteristica intensificarea perceptiei mediului extern si intern. În cazul consumului în grup, aceste modificari pot determina o traire mai intensa a relatiilor de grup.
    Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare poate duce la perceperea defectuoasa a realitatii obiective (efectul halucinogen). Consumatorul nu face fata întotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate avea ca si consecinta aparitia unor stari de anxietate severa.
    Ameteala dupa cannabis nu are aceeasi evolutie în toate cazurile, exista si stari euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declansa psihoze schizofreniforme.

           
Potentialul de a crea dependenta:

    Dependenta fizica de substantele active din cannabis poate aparea in urma consumului indelungat si depinde de doza utilizata, de regularitatea consumului, de organismul consumatorului etc. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului.
    Exista riscul de a dobandi dependenta psihica in timp si prin consum regulat. Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marihuana aproximativ o data sau de doua ori pe saptamâna, de regula într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool.De obicei, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe saptamâni/luni.
    Creste însa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si al caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare generala este sensibil tulburata fara droguri. La astfel de consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari de somn.

           
Consecinte pe termen lung:

       
Bronsita si boli ale aparatului respirator.
       
Fumatorii de marihuana au adesea aceleasi probleme medicale la nivelul cailor respiratorii ca si fumatorii de tigari.

        Utilizatorii de marihuana sunt expusi riscului de infectie pulmonara ; tusesc, starnuta, fiind raciti mai des decat persoanele care nu consuma acest drog.
       
Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât care apar în cazul tabagismului.
        • Cancer. Cercetarile au evidentiat ca folosirea regulata si pe termen lung a marihuanei poate provoca cancerul. Marihuana contine un numar mai mare de substante cancerigene comparativ cu fumul de tigara. O persoana care fumeaza 5 jointuri pe saptamana, primeste in organism la fel de multe substante cancerigene ca si un fumator de un pachet de tigari pe zi.
       
Slabirea sistemului imunitar.
       
Experientele pe animale au aratat ca THC-ul ataca sistemul imunitar al organismului.
       
Schimbari cromozomiale – modificari in structura lantului ADN.

 

Nu consumului de DROGURI

Operatiuni ANTIDOG ale Politiei Romane